Vin sarbatorile!

A trecut o vreme indelungata de la ultima mea postare si ne apropiem cu pasi repezi de sarbatorile de iarna. Stati linistiti, realizez foarte bine ca suntem inca in noiembrie si foarte clar nu sunt genul care se simte atras de tot circul festival.
Eu as vrea de fapt sa vorbim despre oamenii "credinciosi' si darzenia lor de a lua parte la niste rituri bisericesti. Mie personal mi se pare ca aceste obiceiuri aduc mai degraba a sarbatori barbare decat a religie crestina si progresista; dar sa-i dam bisericii prezumtia de nevinovatie. Nu mai suntem in anul 1500 si biserica si-a pierdut mult din influenta; in zilele noastre nu mai poate sa oblige persoanele sa asiste la slujbe si alte bazaconii si nici nu mai are puterea de a influenta modul de gandire. Si totusi- o imagine face cat o o mie de cuvinte:

http://stirileprotv.ro/stiri/social/ploaie-cu-galeata-dar-si-cu-bani-in-cutia-milei-la-moastele-sf-parascheva.html
Sunt aceiasi oameni care se plang zi de zi ca au fost uitati si ca nu se mai pot misca si nici intretine. Aceiasi care au nevoie de 5 minute ca sa scoata un portofel din buzunar dar care pot sta cate 2 sau 3 zile la rand in frig si fara sa manance nimic. Aceiasi care apoi au puterea de a se imbranci, dracui si de a-si aduce alte ofense deloc bisericesti.

Din rasputeri incerc sa gasesc un raspuns la un comportament deloc rational.
Cunosc cateva persoane care practica astfel de lucruri si din start exclud puterea credintei si evlavia care conduc catre un astfel de comportament (uitati-va cateva momente la ura din ochii lor cand incearca sa se calce reciproc in picioare, daca nu sunteti convinsi). Filmuletul este facut in Iasi dar faptul ca cei de acolo erau predominant moldoveni nu spune nimic. Am vazut aceleasi practici si la biserici din Bucuresti si din alte parti ale tari deci nu putem vorbi de un comportament care are legatura cu apartenenta geografica.

Am o voce in spate care imi spune ca nu inteleg ca aceste persoane au ajuns in pragul disperarii; au ajuns aici din cauza saraciei si a lipsei de speranta... dar acea voce se inseala deoarece un om disperat care nu mai are ce manca si nici la cine apela se transforma mai degraba in animal. Asadar este mai logic ca acesta sa cerseasca sau sa iti dea in cap in plina strada pentru o bucata de paine decat sa astepte sa cada din cer. Tot acea voce iritanta imi declara ca speranta intr-un miracol a acestor persoane este catalizatorul comportamentului lor haotic.

Eu cred ca daca aceasta speranta la o zi de maine mai buna ar exista cu adevarat, maine am vedea macar jumatate din aceste persoane imbulzindu-se in fata parlamentului si, in loc sa sa sarute niste oase ponosite, ar rupe carnea de pe oasele conducatorilor nostrii actuali.
Dar maine nu o sa vad la stiri nimic in genul asta. Poporul roman o sa ramana labil psihic si Romania o sa se conduca si in viitor dupa aceleasi reguli de spital de nebuni. Dar sa ne inseninam: vin sarbatorile....